Pomul (sau
Bradul) de Crăciun este de obicei un brad verde decorat, natural sau
artificial. Tradițional este asociat cu celebrarea Crăciunului. Este adus în
case și decorat cu lumini de Crăciun (inițial erau lumânări, dar o dată cu
evoluția tehnologiei, se obișnuiește folosirea becurilor led sau a diferitelor
cabluri luminoase), ornamente, ghirlande, bomboane și dulciuri în perioada de
dinainte de Crăciun. Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun
de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful
pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem.
Primele dovezi
despre decorarea bradului sunt din Livonia (Estonia și Letonia de astăzi) în
secolul XV. Ulterior, tradiția a intrat și în cultura altor popoare. În Evul
Mediu, case împodobite cu pomi de Crăciun apar în provinciile Alsacia și
Lorena, dar nu cu ocazia Crăciunului ci cu cea a Anului Nou. De aici tradiția
se extinde în întreaga Franță, Spania, Italia și Elveția.
De asemenea,
este posibil ca pomul de Crăciun să provină de la nordici, care obișnuiau să-și
împodobească casele cu ramuri de brad și de vâsc, obicei păstrat și în tradiția
coroniței de brad. Pomul de Crăciun a pătruns mai târziu și în Orient, prin
intermediul catolicismului[necesită citare]. În Rusia europeană Ajunul
Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai
frumos dintre toate și împodobit cu lumânări aprinse, bomboane, jucării etc.
Bradul
împodobit se întâlnea ca pom de Crăciun doar în orașele din Germania
sfârșitului de secol XIX, dar odată cu Primul Război Mondial s-a răspândit pe
întreg teritoriul acestei țări.
Împodobirea
bradului în prezent este o tradiție, casele și chiar și instituții publice au
câte un brad împodobit, de cele mai multe ori fiind artificial. Se obișnuiește
decorarea acestuia începând cu câteva zile înainte de Crăciun și scoaterea
acestuia din casă în anul ce urmează, în jurul datei de 6 ianuarie, când se
sărbătorește Boboteaza.
În tradiția
românească de la sate se regăsește acest obicei al împodobirii bradului la
nunți și la moartea tinerilor, femei și bărbați. Obiceiul există din vremea
dacilor și semnifică o nuntă rituală între persoana decedată și natura
reprezentată prin brad. El a rămas în tradiția unor comunități locale din
regiunile Banat și Oltenia. Bradul astfel împodobit se numește Pomul vieții,
care se regăsește drept motiv natural în arta populară.
Odată cu
evoluția etnografică a poporului român, bradul a căpătat din ce în ce mai multe
înțelesuri, precum cel de "arbore de judecată", "arbore de
pomană", "arbore fertilizator" sau "stâlp de
arminden".
În zilele
noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite
datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în
seara de Ajun, a unui personaj mitologic, Moș Crăciun. Conform legendei, Moș
Crăciun ar fi fost adus în Statele Unite de către coloniștii olandezi ce s-au
stabilit în New Amsterdam în secolul XVII.[1][2] Această idee este însă
greșită, deoarece imigranții olandezi, fiind protestanți, detestau cultul
sfinților, inclusiv cel al Sfântului Nicolae, considerându-l obicei
papistaș.[3] „Santa Claus” a fost introdus într-o satiră din 1809 a lui
Washington Irving, numită Knickerbocker History, el inventând legenda conform
căreia Santa Claus a fost împrumutat de la imigranții olandezi.[3]
Pericol
natural Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească
asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la
nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect
pe pagina de discuție.
Obicieul este
să cumpere fiecare familie un brad, deși este o tradiție în multe state din
lume, dar este pericol pentru natură având în vedere că numai romanii au nevoie
de aprox. 5 milioane de brazi, ceea ce înseamnă o pădure întreagă. [4] Peste o
sută de mii de brazi au fost tăiați în anul 2009 de Romsilva. În total peste 300.000
de brazi tăiați. Pentru a ajunge la dimensiunile preferate pentru Crăciun, unui
brad îi trebuie cel puțin 15 ani. Într-un hectar de pădure intra 5.000 de
puieți. Doar brazii tăiați de Romsilva anul acesta ar acoperi peste 20 de
hectare cu pădure care ar putea să asigure la maturitate într-o oră necesarul
de oxigen pentru o zi pentru mai bine de 300.000 de oameni.
SURSĂ: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pom_de_Crăciun
